veau sa devin lesbiana si sa ma indragostesc de o turcoaica tanara cu ochii mari
vreau sa devin dumnezeu si sa mor in scrierile unui neamt nebun apoi sa inviez
sa fiu Moartea, sa ii vizitez si sa ii ademenesc pe oameni, managaindu-i pe tample
sa fiu toate sunetele perceptibile din lume
sa fiu eu cea de peste 10 ani, pentru o secunda
sa fiu fluviul amazon, pentru cativa ani
de fapt, as vrea sa stau cateva zile intr-o celula cu pereti albi, un pat alb de campanie si o masuta alba
and then what?
wtf?
i will allways refuse to believe that "the emotional range of a man is the size of a nut" (as opposite to that of a woman)
mai bine ai vrea sa te odihneşti puţin sufleteşte şi, în acelaşi timp, să porneşti înainte pe drumul împlinirii existenţiale. am zis în acelaşi timp, nu după. asta şi pentru că drumul de care vorbesc e plin de cărări şi potecuţe - toate congruente - nu e o autostrada pe care ar trebui să aştepţi să o vezi înainte de a te pune în mers. aşa văd eu lucrurile.
RăspundețiȘtergere.... există destule exemple minunate, precum Ghandi sau Martin Luther King ... mă rog, la aceşti oameni m-am gândit în momentul asta.
nici nu cred ca se poate altfel decat in acelasi timp. nemiscarea nu inseamna odihna, ci doar suspendare, iar suspendarea e nefireasca. insa la fel de nefireasca este si miscarea pe jumatate, miscarea care se frange, asta e cu adevarat obositor. iar ghandi si martin luther king nu mergeau pe potecute, te contrazic, spiritul lor vizionar a creat, prin sine, autostrazi catre propria viziune. oameni ca ei nu au cum sa se "sparga" pentru a merge pe carari si potecute, cat de congruente ar fi ele. puterea simtirii visului da trairea intru si miscarea spre vis si creaza autostrazi...
RăspundețiȘtergereGhandi sau Martin Luther King nu s-au născut Ghandi sau Martin Luther King. AU DEVENIT.
RăspundețiȘtergere