I believe that's that. Ori incep un nou blog, ori il "resapez" pe asta, pentru ca devine apasator sa scriu sub semnul a ceva care contine o gramada de chestii ce fundamenteaza ideea de "patologia spiritului". It's not me, anymore.
De ceva vreme (destul de multa) e un clivaj intre ce am scris in primele postari, intre starea care m-a facut sa initiez demersul asta si ce e acum, de fapt. Scopul inceperii acestui blog a fost sa imi urlu/analizez acea patologie spirituala pe care o declansase si care era circumscrisa unei ceea ce in mod curent se cheama "deceptie sentimentala". O chestie foarte personala, foarte "specializata", focusata pe ceva anume, in care scriam mai mult pentru mine. Apoi am inceput sa scriu si despre alte lucruri (mai rar, ce-i drept, insa inclsuiv asta era un semn ca nu ma mai obsedeaza propria-mi depresie si ca intre timp reincepusem sa traiesc). Unele din acele alte lucruri sunt de fapt acelea care ar putea avea valoare si pentru altcineva decat mine. Dar mai ales, care ar putea avea valoare reprezentativa pentru mine, pur si simplu, indiferent de momentul de viata in care ma situez. Nu zic, reprezentativ e si ce am scris la inceputul acestui blog, insa e reprezentativ pentru o anumita perioada. Mi-a fost mai mult util, decat reprezentativ, sa imi scriu durerea. Dincolo, insa, de momentele acelea, ceea ce am scris aici la inceput are valoare testimoniala strict. Nu e suficient de "generalizat", de "nonpersonal" incat sa il tin in aceeasi "caldare" cu restul, care sunt mai despre mine pur si simplu, nu despre mine chinuita de "chagrins d'amour" si atat... in acest "si atat" a stat patologia spiritului meu, timp de aproape 3 luni, de la inceputul acestui bolg. In ingustarea constiintei la o singura chestie.
Cam despre asta e vorba. Nu reneg nimic, nu ma dezic de nimic, nu devalorizez nimic. Pur si simplu trebuie sa "updatez" odata aceasta expresie a mea. Iar alaturarea expresiilor nefiltrate ale patologiei aceleia cu alte expresii, ale unor alte lucruri din mine, cu ochii mai deschisi, sau cu cu valoare nelegata de un moment anume sau cu aplicabilitate extinsa in ce priveste "eu", mi se pare din ce in ce mai anapoda. Nici sa sterg primele postari (care oricum fac mai mult de jumatate din blog) si sa le las doar pe alea cu "aplicabilitate extinsa" nu imi vine, pentru ca repet, si primele postari fac parte din ce eram eu la acel moment. Numai ca se opresc la doar atat. Dincolo de acel moment, ele nu au alta valoare. Si acea valoare este doar pentru mine. Atat.
Mai ramane sa vad cu detaliile tehnice cum e. Cel mai probabil o sa preiau postarile scrise mai putin "doar pentru mine" si pe care le gasec "vrednice" de a fi preluate (destul de putine, de altfel) si o sa le pun pe un nou blog. Sau habar n-am, de fapt, inca, cum o sa fac. Cert este ca e timpul obiectivarii internautice a "cernerii" interioare produse acum destul de multe luni ..:). Pana la urma, orice demers public de aia e public, ca sa nu fie numai pentru tine. Rezon? Rezon.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
comentezi?